| LOCALIZARE | | | ISTORIC | | | POTENTIAL | | | OPORTUNITATI | | | PRIMARIA | | | TURISMUL | | | INFORMATII | | | GUESTBOOK | | | INTRANET |
 |
|
 |
ISTORICVărădia de Mureş - schiţa istoricăÎn punctul numit cetate, urme arheologice diverse, parţial cercetate, pun în evidenţă o continuitate de locuire de cca două milenii şi jumătate. Aici a fost descoperită o aşezare hallstatiană (mileniul I i. Hr.), o fortificaţie dacică (sec. III. i.Hr. - I d. Hr.), care continuă să existe şi în sec. III d. Hr. şi să intreţină relaţii strânse cu Imperiul Roman din sudul Mureşului. Tot aici a fost şi prima vatră medievală a satului, menţionat documentar în 1369, denumirea de "Varady" fiind motivată fie de memoria vechi cetăţi antice, fie de o nouă fortificatie. Cetatea medievală apare documentar mult mai târziu (în 1479) şi nu e sigur legată de punctul "cetate". La poalele înălţimii, este descoperită ruina bisericii ortodoxe din sec. XIV-XV, a satului "Varady", amintit mai sus. Este important de observat că şi noua biserică ortodoxă, de lemn ( ulterior reconstruită din zid), a fost ridicată in apropierea acestui sit, ocupat acum parţial de cimitir. Axa principală. a satului (pe care în ultima perioadă s-au edificat o serie de dotări ale satului), însoţind drumul de tranzit al satului, este de asemenea orientată spre situl respectiv, astfel încât aici trebuie cautată zona cea mai veche a satului, peste care a intervenit sistematizarea austriacă.
1427 în documente "Waradya" Julita - Schita istorica
Satul desi apare in documente relativ tarziu (1479) este probabil mai vechi. Istoria lui poate fi urmanta pana la cucerirea otomana. Intre 1552 si 1658, parcurge perioada tulbure a confruntarilor armate dintre turci, habsburgi si transilvaneni, care vizeaza cetatea-castel de la Varadia. Aria satului medieval trebuie cautata in zona centrala a satului actual, unde sunt ridicate in sec. XVIII cel putin doua biserici. Aceeasi arie conserva si o organizare planimetries neregulata. generata sponian (asemanatoare cu aria corespunzatoare de la Varadia), cu loturi diferite ca dimensiuni si forma. Dupa 1700, refacerea satului este relativ anevoioasa, in 1720 avand doar 9 familii. O crestere mai semnificativa o cunoaste dupa mijlocul secolului XVIII cand se si ridica prima biserica de lemn, disparuta intre timp. In 1790 aceasta este inlocuita cu actuala biserica de lemn "Intrarea in biserica a Maicii Domnului". Eventualele modernizari (alinieri) datorate administratiei habsburgice, ca si extinderile iniravilanului (organizate geometric), odata cu marirea numarului de locuitori sunt detectabile in zona de legatura cu soseaua de tranzit de pe Valea Muresului si in nordul satului. Un spor semnificativ de populatie se constata dupa mijlocul secolului XIX, catre final atingand 1100 locuitori (devenind egala resedintei de comuna), numar mentinut si in perioada interbelica a secolului XX. Astfel se explica ridicarea prin 1877-1897 a unei noi biserici de lemn, greco-catolica. iar dupa razboiul ai doilea mondial a unei biserici ortodoxe de zid.
-1479- prima mentiune documentara ("Gyalathy"'), aflata in domeniul familiilor Garai si Banffy (domeniul Varadiei) Stejar - Schita istorica
Istoria satului este foarte putin cunoscuta. Fiind atestat documentar in acelasi an cu Julita si cu mentionarea Varadiei ca "targ", este de presupus ca a parcurs aceleasi etape cu intreg domeniul cetatii Varadia. Este oricum, printre cele mai mici si neimportante sate din zona. Aria medieval este dificil de localizat, cu atat mai mult cu cat, din 1501 pana tarziu, la aproape un secol de istorie austriaca (1771), lipsesc date despre sat. Este posibil sa fi fost parasit si sa fi devenit "siliste" (ca numeroase mici sate din zona, in timpul perioadei tulbure a secolelor XVI-XVII). Satul reapare in documente in 1771, cand numara abia 15 familii. Isi dubleaza populatia abia in mai bine de 50 de ani. In secolul XIX, cresterea are un plus de dinamism, dupa mijlocul secolului populatia stabilizandu-se undeva la 340-350 locuitori. Un nou salt este inregistrat dupa 1900, cand atinge 470 de locuitori, ulterior, nedepasind cu mult acest numar. Centrul satului (posibila vatra medievala sau de secol XVIII) este in zona intersectiei mai multor directii de circulatie, in cadrul lui grupandu-se toate dotarile (inclusiv biserica. un edificiu mai nou). Ca si la celelalte sate de pe Valea Muresului, se constata tendinta moderna de apropiere de sosea, printr-un sistem de strazi si de lotizare mult mai regulate.
-1479- apare in documente ("Zarossag", "Zarwassag") in domeniul cetatii Varadia Lupesti - Schita istoricaPrima mentiune documentara a satului Lupesti dateaza din acelasi an (1479) cand sunt atestate mai multe localitati apartinatoare domeniului cetatii Varadia. Satul ocupat de turci in 1552 si aflat intr-o zona conflictuaia pe durata unui secol si jumatate, depaseste aceasta perioada, ridicandu-si chiar o biserica pe la jumatatea secolului XVII si se regaseste documentar la inceputul secolului XVIII. Daca datele nu sunt eronate. avea la acea data (1715) 83 de familii, extrem de mult pentru acea perioada. Deja in 1720 populatia scade la doar 6 familii, fenomen intalnit si la alte sate din zona. Pana catre sfarsitul secolului XVIII, satul nu creste concludent. iar in 1828 are doar 62 familii. Dupa jumatatea a doua a secolului XIX populatia creste mai rapid, apropiindu-se de 1000 de locuitori. In secolul XX, satul stagneaza, iar in perioada interbelica descreste ca populatie. Cu toate acestea. in 1939 vechea biserica de lemn este demolata si inlocuita cu una de zid. Structure satului este relativ rasfirata. dovedind organizari anterioare perioadei austriece. Ea se densifica in zona centrala (la intersectia mai multor ulite), unde se gaseste si locul vechii biserici. semn ca aici trebuie cautata veche \-atra a satului (in cazul unei continuitati de ocupare a locului respectiv. In jurul satului graviteaza un mare numar de colne izolate, marind sensatia de dispersie teritoriala si apropiind-o tipologic de organizarile montane invecinate.
-1479- prima mentiune documentara: "Lwpefalwa". in domeniul Varadiei Baia - Schita istorica
Satul face parte din categoria asezarilor medievale modeste ale domeniului Varadia, fund atestata documentar, impreuna cu altele. in 1479. Ocupatia otomana nu lasa nici un fel de marturii documentare sau de alt ordin. Conform informatiilor actuale, este imposibil de stiut in ce masura, la trecerea celor doua secole (sec. XVI-XVII, pana in 1743) vechea vatrS se mentine pe acelasi ampiasament. Dat fund alte repere zonale. acest fapt este plauzibil. un argument fiind modul actual de conformare urbanistica (retea stradala si lotizare), neregulat. generat spontan, conservand aproape sigur tipologii medievale. Evolutia de pe parcursul secolului XVIII este foarte lenta, singurul eveniment notabil fiind edificarea bisericii de lemn catre mijlocul secolului. Abia in deceniul III al secolului XIX atinge 50 de familii. In jumatatea a doua a aceluiasi secol, are loc o crestere demografica notabila, numarul locuitorilor stabilizandu-se la cca 550. numar care se mentine si in jumatatea a doua a secolului XX. Biserica de lemn actuals este un edificiu de la sfarsitui secolului XIX, pe un alt ampiasament decat eel vechi.
-sec. II-IV d. Ch.- vas de lut din perioada romana descoperit pe teritoriul satului Nicolae Balcescu - Schita istoricaIstoria medievala a satului este foarte succint prezenta in documente. Fiind o asezare modesta, nu a participat probabil decat relativ la toate evenimentele din zona. In timpul ocupatiei otomane, dat fiind ca in 1715 existau 15 familii, se pare ca a rezistat istoriei zbuciumate, chair daca nu exista documente care sa ateste direct acest fapt. 116 In secoiul XVIII evolutia asezarii este lenta. In deceniile VII-VIII se construiesc biserica si scoala. semn ca viata comunitatii este stabila si relativ prospera. Secoiul XIX stabilizeaza populatia satului la cca 600-700 de locuitori, numarul maxim fiind atins in ultima parte a secolului. cand biserica de lemn este demolata si este construita actuala biserica de zid. In secolul XX. in prima parte. satul parcurge o perioada de stagnare si chiar regres, proba fiind micsorarea populatiei. Structura generala a satului contine trei elemente: doua sectoare organizate pe vaile laterale. ale afiuentilor nordici ai Muresului si o arie de legatura, de-alungui soselei. Conform morfologiei acestei zone, se pare ca ea a aparut tarziu, ca element de legatura intre cele doua arii laterale, initial independente. Zona cea mai veche este centrul actual, aflat la intersectia mai multor artere. inclusiv a vSii laterale vesiice. Dat fiind conformatia retelei stradale si a lotizarii, este plauzibil ca aici sa fi fost vechea vatra a satului. Pe de alta parte, ca si Varadia. forma generala a satului este dependents de relief (extrem de denivelat) si de prezenta paraielor, complex de elemente care ar trebui sa fie mentinut si protejat.
-1496- prima mentiune documentara |
 Locul unde a fost odinioara Cetatuia Varadiei Locul unde a fost odinioara Cetatuia Varadiei
Monumentul eroilor - loc. Stejar
 Monumentul eroilor - Varadia de Mures Monumentul eroilor - Varadia de Mures
 Monumentul eroilor - Varadia de Mures Monumentul eroilor - Varadia de Mures |
|
|
||
